Rosu...

          De ce rosu?  Rosu nu este un mit pentru mine , nu este o pasiune , nu este un simbol, si nici pe departe o culoare. Nu am sa folosesc nici clisee precum o atitudine sau un mod de viata... Rosu nu este un cliseu, rosu nu este un etalon.
          Rosu este rosu.... 
          Este balanta perfecta. Este combinatia intre alb si negru, intre pur si murdar, este viata dar totodata este moarte. Te gandesti la rosu cand vorbesti de pasiune, de iubire intensa...  te gandesti la rosu cand urasti pe cineva.... o balta de sange...
         Rosu era marul otravit oferit Albei-ca-Zapada sau inimioara desenata in coltul caietului de mate cand suspinai dupa prima iubire..  Cand ma enervez buzele mele devin lafel de rosii ca atunci cand ma saruti.  Rosu este si apusul si rasaritul.
         Rosu este trandafirul care te inteapa sau care iti bucura simturile, rosu e un Bloody Mary, rosie e capsuna sau lenjerie intima, rosie este si luna uneori cand vrea sa fie mai frumoasa, rosii sunt unghiile unei prostituate, dar si a unei vaduve, rosie este floarea din par a unei tiganci, dar si florile de pe pantalonii unui hippie.

        Rosu sunt eu..... rosu aprins ...